Poezii: „Caii de gheață”, „Alfabet aquatic”, „Alunecarea lumilor”, „Catastrofa din insulele Aleutine”, „Bulgărele mic”, „Despre femeia leșinată”, „Început și sfârșit”, „Crusta”, „Coroana pătrată”
Gellu Naum
n. 1 august 1915 – d. 29 septembrie 2001, București
poet, prozator, dramaturg, eseist, traducător
Literatura română are un singur suprarealist în adevăratul sens al cuvântului – Gellu Naum. Spre deosebire de alți avangardiști ai perioadei interbelice, precum Tristan Tzara, Ion Vinea sau Ilarie Voronca, Naum este, după cum îl caracterizează N. Manolescu, un „nativ suprarealist în poezie, proză și teatru”.
Suprarealismul lui Naum este definit drept „permanentul efort pentru eliberarea expresiei umane sub toate formele ei, eliberare care nu poate fi concepută în afara eliberării totale a omului”. Poetul este unul dintre cei mai radicali suprarealiști de după cel de-al Doilea Război Mondial, creator al unui „Partid Suprarealist” în care include și din care exclude alți scriitori fără drept de apel, cu o atitudine întru totul neconcesivă, vizibilă de altfel încă din scrierile interbelice.
Drumețul incendiar (1936), Libertatea de a dormi pe o frunte (1937), Vasco da Gama (1940), Culoarul somnului (1944) – toate acestea reprezintă volume de o unicitate irezistibilă pentru literatura română, pline de suprarealism, de asocieri libere, de irealitate și nonsensuri voite și căutate.
În perioada comunistă, poetul își strânge o parte din poemele apărute în anii 1940 abia în volumul Athanor (1968), ceea ce duce la o redescoperire a lui Naum după cei aproximativ zece – cincisprezece ani de literatură socialistă și propagandistă, dictată de partid, ani în care a publicat totuși o serie de nefericite volume care au fost repede uitate atât de către autor, cât și de către critica și istoria literară.
Poemele publicate după 1970 par să piardă o parte din autenticitatea inițială, transformându-se mai degrabă într-o imitație stilistică a operei inițiale, originale, pe care Naum o scrisese în tinerețe.
Gellu Naum a scris și bucăți de proză, de poeme în proză, dar și piese de teatru care au avut un succes de scenă neașteptat. A mai rămas în memoria cititorilor și ca autor al scrierii pentru copii Cartea cu Apolodor, povestea unui pinguin de la circ pornit într-o călătorie prin întreaga lume.
